Natura pare ca functioneaza mai degraba pe principiul "supravietuirea celui mai simbiotic", adica a celui care se integreaza cel mai bine in ecosistem si are un rol. Noi oamenii am mizat mereu pe "supravietuirea celui mai puternic", incercand sa fortam ritmul natural si pe termen scurt ni se parea ca reusim. Dar in timpul planetei realitatea e ca dam gres si in loc sa devenim o parte din mecanism si sa functionam in armonie cu mediul, ne pacalim ca il stapanim...
Luna aceasta a fost una interesanta, ciudata si cu trairi deosebite de alte vremuri. Ne-am bucurat din plin de iesirile in aer liber, pentru ca simtim ca aceasta e realitatea noastra, Natura si suntem recunoscatori ca alegerile facute ne-au apropiat tot mai mult de munti, paduri, cer, rauri si aer.
Am vizitaat Cheile Moara Dracului, aflate foarte aproape de noi, in Campulung Moldovenesc, dar din secunda in care ne-am afundat in padure, parca am pasit pe alt taram.
Un rau repede si rece care brazdeaza stancile impunatoare, a creat un relief spectaculos, iar aerul incarcat de ozon ne-a imbiat sa respiram adanc si sa lasam totul in urma.
Am dat si peste o pajiste e gingasi vestitori ai primaverii, pe care i-am fotografiat si cu i-am lasat acolo, sa bucure si alte suflete.
Datorita iernii care s-a hotarat sa revina brusc, ne-am delectat ieri cu un spectacol deosebit al naturii: sumedenie de zburatoare au vizitat hranitorile si au infulecat cu pofta semintele. Le multumim celor de SOR, Societatea ornitologica Romana pentru ajutor la identificare. E o adevarata incantare sa privim minunile astea cu pene cum zboara prin jurul casei si vin atat de aproape!
Cinteza.
Cinteza de iarna, mascul.
In rest, pandim gradina de urzici din varful dealului si la cateva zile ne facem aprovizionarea si le mancam in fel si fel de mancaruri: sotate, cu ceapa si sos de rosii, maruntite si combinate in compozitia pentru galuste de supa, in scovergi prajite, in quiche cu ou si branza, in omlete si in ceai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu