Impreuna

 Am avut o vara frumoasa! O vara impreuna, noi, ca familie si impreuna cu multi oameni frumosi si interesanti care ne-au devenit prieteni si fac acum parte din comunitate (pentru ca o comunitate nu inseamna doar oameni care locuiesc in acelasi loc, ci si oameni care se strang intr-un loc, pentru un timp si creaza armonie imparatasindu-si vietile).

 Am petrecut 3 zile superbe la Street Delivery Sibiu, unde ne-am intalnit cu multi copii talentati si adulti jucausi.

 Decorul verde, muzica si agitatia l-au covins pe Carol sa se odihneasca pe  "gogosile" pufoase si pentru prima data in cei aproape 3 ani ai lui, s-a pus singur sa doarma, firesc si fara prea multe discutii:))

 Imediat dupa evenimentul urban, am plecat spre Comana de Sus, la festivalul nostru preferat, Transylvania Calling. A fost a zecea editie si a fost magic: o locatie perfecta, cu padure, dealuri, rau limpede si un peisaj deosebit; o zona potrivita pentru campat timp de o saptamana si oameni preietenosi.

 Am explorat imprejurimile si am ajuns la pestera Comana de sus, formata prin eroziunea gazelor vulcanice. Un loc unic si salbatic, cu un aspect nemaiintalnit.

 Ne-am simtit bine in casuta noastra pe roti si am realizat de cat de putin spatiu si de cat de putine lucruri avem, de fapt, nevoie...

 Am tinut si atelierul cu arcul, iar cativa arcasi au plecat convinsi sa isi cumpere sau sa isi faca si ei un arc al lor.

 Viata in natura e printre cele mai multumitoare!

Magic Bubble

Cand ideile bune se intalnesc cu mainile pricepute, iese magie. Si un cuptor de paine:) Prietenii nostri micuti de la Magic education Monetssori Sibiu ne-au ajutat sa il construim din materiale gasite in sura centrului si l-au decorat vesel si colorat, asemeni sufletului lor de copii frumosi!

 Am petrecut alaturi de ei cateva zile pline de soare si bucurie, protejati de bula de magie creata de glasurile lor limpezi.

 A fost munca (partea grea preluata de "tati uriasul", Valentin:))

 Dar a fost si mai multa distractie, pentru ca am decorat cuptorul, iar Carol a fost cat se poate de fericit sa stea si el alaturi de copiii "mari" si sa participe la activitatile lor!

 A urmat si testul cuptorului: atelierul de pizza cu maia vie si sanatoasa, pe care cei mici au gustat-o curiosi si neincrezatori ca din "paplashca" aceea va iesi o mancare gustoasa:))

A fost minunat sa traim in universul asta vesel al copilariei si ne-am dat seama cat de important este sa ii lasam in aer liber, aproape de natura si de lucrurile firesti si simple cum ar fi o bataie cu apa, un foc de lemne, joaca si iar joaca...Din pacate, multi copii nu mai au parte de toate acestea...

Maia

 Acum, in toiul verii, Valentin a construit un cuptor pentru gospodarie si am hotarat ca cel mai potrivit ar fi sa-l inauguram printr-un atelier de copturi.

Asa ca am trezit maiaua, am pregatit faina integrala si curata si ne-am facut planul: pizza, gua bao la steamer, placinta cu urda proaspata si marar.

 Distractia a fost pe masura gustului: ne-am bagat pana la cot in aluatul din covata, am framantat ca sa ne creasca si bicepsii si aluatul si am pregatit pizza, fiecare dupa preferinte.

 Cat s-au copt bunatatile, am testat diverse instrumente muzicale (hang drum, vas chinezesc, tilinca, muzicuta, xilofon...) si ne-am racorit cu un pahar de limonada cu rodie.

Si bineinteles, dupa munca si rasplata, care a fost delicioasa!
Mai facem si deja ne gandim ce alte retete sa incercam la cuptorul fermecat:)

Swap

Ne-am intalnit intr-o sambata dupa-masa o gasca faina de oameni preocupati de propria bunastare, dar si de efectele actiunilor noastre. Ne-am gandit, alaturi de fetele de la Platforma de consum colaborativ si economie circulara, sa organizam un eveniment pentru constientizarea impactului pe care il au cumparaturile noastre, cu accent pe industria modei.
Schimbul de haine a fost un bun pretext pentru a ne aduna si face schimb de idei: despre industria nebuna a modei (care se transforma intr-un balaur inghititor de oameni), despre adevaratele nevoi, cum sunt comunitatea si sustinerea reciproca versus consumerism exagerat, alimentat de singuratate si nesiguranta si despre cai la indemana noastra pentru a ne imbunatati si infrumuseta vietile.

Ne-am imprietenit, ne-am ales haine "noi", iesind din cercul clasic "productie exagerata-vanzare-cumparare", am stat in jurul focului, sub stele si ne-am proiectat dorintele cu incredere. Ne-am dat seama, impreuna, ca de multe ori ajugem sa folosim banii, o unealta puternica in mainile potrivite, pentru obiecte de care nu avem nevoie, dar ca o compensatie pentru lipsa de timp, de afectiune etc. Daca am folosi la comun unele dintre ele (iar Platforma de consum colaborativ si economie circulara Sibiu asta incurajeaza), daca le-am schimba intre noi pe cele de care ne-am plictisit, dar sunt in stare buna, am incetini tavalugul capitalismului exagerat. Eu personal sunt incantata de beneficiile capitalismului si ale globalizarii, dar cred ca e nevoie sa analizam mai atent ce e "bun" si ce nu. Sa incercam sa intretinem un lant mai scurt de la producator la consumator: sa alegem piata sau taranii, fermierii pe care ii cunoastem sau care vin de aproape, sa ne gasim un croitor care sa ne croiasca haine pe masura si originale, sa apelam la mesteri, electricieni cand ni se strica aparatura (bineinteles, cu conditia sa fie reparabile...), in loc sa le cumparam copiilor jucarii noi, sa facem schimb cu alti copii etc.

Life as a Playground

Se spune ca norocul si-l face omul singur. E foarte posibil, dar are nevoie si de oameni faini in preajma, pentru ca lucrurile sa mearga frumos. Noi am fost norocosi ca in weekendul de Florii sa fim invitati intr-un loc deosebit, pe care probabil nu l-am fi descoperit altfel.

 Am tinut ateliere la Selistat, un sat cu biserica fortificata care nu a ramas o ruina, ci este folosita ca spatiu pentru tot felul de evenimente private.

 Alaturi de verdele care se intindea cat vezi cu ochii, am gasit o liniste presarata doar de mugetul vacilor la apus, de conversatiile oilor care treceau de doua ori pe zi prin dreptul portii si de rasetele copiilor. Atat! Si ne-am dat seama cat de important este sa respiri liniste intr-un loc in care in 3 zile au trecut 3 masini si asta poate doar pentru ca era sarbatoare, iar rudele de la oras au venit in vizita.

 Am iesit, bineinteles, la cules si am gasit un lan de urzici fragede, din care am facut o mancare, iar pe restul le-am luat acasa. Si alaturi am incropit o salata in care pentru gust am pus petale si frunze de papadie, untisor, traista ciobanului, frunzulite proaspete de coada-soricelului, patlagina, flori de ciubotica cucului si de plamanarica si am constatat cu bucurie, ca si daca veneam fara legumele de supermarket, tot aveam ce manca:)

 Am avut cu noi si alambicul portabil, facut de prietenul nostru din Brateiu si am distilat ce am gasit in zona: alcool local de fructe si seminte de chimen de la bucatareasa taberei. A curs o "secarica", gustoasa si aromata, care ne-a incalzit pe seara, langa foc.