Frumoasa calendula, in culoarea cea mai vesela si varateca: portocaliu! Tare imi plac florile acestea, poate si pentru ca le cunosc de mult, din vremea copilariei, cand le adunam din gradina si le "gateam" in joaca mea de-a gospodina. In fiecare vara, mama le aduna si le pune la uscat, fie pentru ceai, fie pentru un leac babesc pe care il stie de la bunica: alifia de galbenele. Un remediu simplu si foarte eficient pentru pielea uscata sau calcaiele crapate: florile uscate se infuzeaza in untura (sau varianta mai moderna, in ulei si ceara topita), iar a doua zi se strecoara. Crema rezultata are mirosul fin al florilor si poate fi pastrata la rece pentru mai mult timp.
EN: The beautiful calendula, in the most joyful and summerish color: orange! I really love these flowers, maybe also because I know them since my childhood, when I picked them up from the garden and "cooked" them while playing. Every summer my mom picks them up and she dries them, either for tea or for an old remedy she knows from grandma: calendula salve. Very simple and very efficient for dried skin and heels: the dried flowers are in fused in pig fat (or the modern way, in oil and beeswax) and the next day the mixture is strained. The resulting creme has the fine smell of the flowers and can be kept in the fridge for a longer time.
Si cum e sezonul vacantelor, in numarul de azi, de acum 85 de ani, al revistei "Ilustratiunea Romana", am gasit "jurnalul unui vilegiaturist", cu peripetiile amuzante patite pe litoralul romanesc al anului 1930.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu